Prima data cand am venit in Bucuresti nu stiam sa ajung la Semnatoarea. Acum, am ajuns chair pana la IMGB, asa, sa vad cum iese metroul la suprafata.

Ce-am facut de-a lungul vremii este sa am noroc si ghinion in aceeasi masura. Am cumparat de la cel mai fidel cumparator, de la cei mai perversi vanzatori, am cumparat de la cei care aveau pe hartie si in plan sa ma excluda, si am crezut, am cumparat de la cine vroia sa imi ofere sprijin pana sa cumpar si dupa ce am cumparat a uitat de mine, un domn mare director de banca.

Am realizat ascultand un copil care m-a supravegheat ca un « ingheras » ce a privit cum norocul se face si clientii se castiga muncind.

Am fost dat dracului cand crezand ca m-am pierdut in meseria de broker de credite insa am realizat ca tot strategie am facut, ca mereu am stat aproape de online chiar daca domeniul de activitate s-a schimbat de la puericultura, la imobiliare, la credite si criza si oamenii si muielile, toate m-au facut sa castig un lucru ce pare extrem de pretios : indentitate.

Am invatat ca nu sunt ungur sau tigan, ca nu sunt prost sau destept, am invatat ca nu am sau am dreaptate, am invatat sa fut in gura pe cine ma fute in gura si sa iubesc, si in final am invatat cine sunt eu. Am invatat ca ma integrez perfect in orice grup dar fara ca sa dobandesc indentitatea vreunuia.

Cel mai greu lucru este sa vezi ce preferi, ca in lucrarea mea de la « fuck de psiho », preferi sa fii ceva sau altceva, tu cine esti ?

Te-ai saturat. Nu mai citi. Inchide pagina si gandeste-te 10 secunde la tine.

Pentru acest articol nu sunt posturi asemanatoare.