Salut Marius Pahomi,

Imi pare rău ca te-a ofensat cv-ul meu, imi pare rău ca te-a ofensat faptul ca am început acum 6 ani si jumatate, mai devreme decat tine cu suntgravida.ro si cu campanii SEM pentru treiursuleti.ro, imi pare rău ca am fost partener si am format si condus agentia Pan concept International (Innobyte), care are si acum Autocobalcescu drept client, imi pare rău ca am stat ascuns privirilor tale, imi pare rău ca din 2003 am propria firma (verifica recom) unde sunt administrator, CEO sau ce vrei tu, unde am derulat si dezvoltat 2 afaceri functionale, imi pare rău ca sunt licentiat in sociologie si psihologie din 2004, imi pare rău ca am avut, am si voi avea ocazia sa lucrez la Republika pe tot felul de clienţi si sa am si feedback pozitiv, imi pare rău ca sunt organizator al evenimentului Lumea Seo Ppc prin care aduc o contributie pieţei si imi pare rău ca sunt Vicepresedinte si membru fondator Semro.

Dar cel mai tare, Marius, imi pare rău ca nu m-ai cunoscut, ca nu ai venit ca speaker la Lumea Seo Ppc, ca nu eşti membru Semro si ca nu am lucrat împreuna pentru nici un proiect.

Blogul pe care scriu este pentru cei care abia acum incep sa vadă mediul online ca pe un canal de comunicare si abia acum înţeleg modalitatile de promovare. Pentru ei sunt articolele de pe imunteanu.com.

Oricand mi-ar plăcea sa schimbam păreri despre subiecte mai ample si sa avem ocazia sa ne recomandam.

Piaţa este destul de mare pentru toţi “greucenii”

P.S. la mine n-a fost cel mai important moment din viata mea insa m-am bucurat cand am luat si eu asta

Scopul principal al limbajului este sa circule informatia de la emitator la receptor si invers. Ideile transmise reprezinta chintesenta comunicarii, fondul.

Am observat ca romanii sunt foarte exigenti cu semenii lor care gresesc intr-un discurs, insa este greşeala la fel de mare cand comunicarea este informala si neoficiala? Multi urla ca vor perfectiune in comunicare insa repetat se manjesc cu versurile unor cantece care distrug si jignesc, sunt asaltati de modele de urmat: Gigi Becali (un model pentru tinerii romani) si prof. Vadim Tudor, ale carui probleme psihice asociate cu corectitudinea discursului pune intr-o lumina verzuie limba corecta (un model pentru un discurs corect romanesc) si ultimul dar nu cel din urma Marian. Vanghelie (presedinte de partid si primar)

Aici traim. Sa nu uitam ca de fiecare data cand criticam un text imperfect plecand de la ratiuni de ortografie si sintaxa, cand aruncam cu rahat folosind metafore precum anagramati si analfabeti inhibam orice strigat din mintea celor improscati de metaforele cititorilor lor. Simtiti-va bine!

Deci da, cred ca exista un context in care e greşit sa atacam pe cei care gresesc in comunicarea informala si neoficiala. Sunt mai multe greşeli care ar trebui analizate intr-un discurs.

Si vreau sa adaug o interesanta regula pe care am asimilat-o la un club de dezbateri in care am fost prezent in facultate, regula pe care am regasit-o in diverse alte situatii in care apar pareri diferite:
“fara atacuri Ad hominem”; fara atacuri la persoana, astfel ramane de atacat ideea si nu omul, in cazul de fata cand nu eşti in consens cu ideea ataci prin a critica gramatical textul si astfel distrugand credibilitatea persoanei.

In concluzie: “scrieti, scriti. scrti. scrie-ti” atata timp cat aveti ceva de spus, comentariile si ideile nu reprezinta un lux elitist, chiar daca mi-ar placea acest lucru.

Post Scriptum: Nu e post-scriptul absolut pentru ca mai e ceva scris si dupa, poate ar trebui denumit corect Addendum. In contemporaneitate adaugarea unui text se face dupa fel si fel de dispozitive: eu am scris acest articol de pe iPhone, poate colegul care si-a exprimat un punct de vedere corect insa a scapat o greşeala a scris de pe un dispozitiv cu tastatura mai ingusta.

Ah… Criticati-mi textul!

Sinergia dintre SEO, PPC si alte forme de promovare online: sambata, 15 mai 2010, Orange Concept Store – Invitatie la prima editie lunara Lumea SEO PPC

Programul Evenimentului:
10:45-11:00 Prezentarea participantilor; Intrebari si raspunsuri pe tema zilei;
11:00-11:40 Prezentare: Despre asociatia profesionala SEMRo si despre obiectivele imediate ale asociatiei; Prezinta Marius LAZARESCU (Twitter); Intrebari si raspunsuri;
11:40-12:20 Prezentare: Despre avantajele oferite de platforma trafic.ro in analiza concurentei si studiu comparativ al rezultatelor aplicate în strategia de promovare prin SEO și PPC; Prezintă Bogdan ARON (Twitter); Întrebări și răspunsuri;
12:20-12:50: Pauză de cafea; Networking (discuţii libere);
12:50-13:30 Prezentare: Promovarea PPC pe reţeaua de conţinut a Neogen; Targetare demografica – alternative; Prezinta Călin FUSU (Twitter); Intrebari si raspunsuri;
13:30-14:10 Prezentare: Blogurile: un canal eficace pentru imbunatatirea prezentei online; Prezintă Ionuț OPREA (Twitter); Intrebari si raspunsuri;
14:10-14:50 Prezentare: Arbo Context – promovare PPC prin media locala; Prezinta Aurora TOMA; Intrebari si raspunsuri;
14:50-15:20 (daca timpul va permite) Brainstorming – problema ta va fi dezbatuta! Detalii;
15:20-16:00 Feed-back editia curenta si networking (discutii libere).

Inscrie-te pe www.lumeaseoppc.ro

Salut!

Poate ca ar trebui sa stau in locul meu sub plamanul dreapt si deasupra stomacului si sa-mi vad frumusel de existenta non-verbala. Eh nu, si chiar daca pare ca acest cartier este rau famat si la fiecare cearta a stomacului sunt deranjat ma simt fascinant.

Aseara spre exemplu am primit spre rafinare vin rosu sec care, foarte placut, m-a obosit peste masura. Si daca asta nu ar fi fost suficient tot aseara l-au incarcat pe vecinu cu tiramisu, friptura si “dracu’ sa-i ia pe hapsanii astia” cu ce au mai gasit. Asta, adica vecinu dormea de vreo cateva ore dar s-a trezit si sa vezi ce robotea saracu.

Vecinu de sus era incarcat cu multe fumuri de parca 10 ani de fumat nu i-ar fi ajuns si cand venera retragerea de la consumul activ de tutun pasivitatea l-a atins. Atat de mult fum in jur incat la un moment dat a spus: Cff, cff!

L-am inteles si i-am spus lui sefu sa ne caram de-acolo; zis si facut si am ajuns intr-un loc civilizat unde nivelul de fum era tolerabil insa unde l-au umplut pe vecinu de jos.

Cand s-a trezit l-am tinut de vorba pe Stomacu’ fiind tot treaz si prins in ale mele. Spunea ca nu a inteles de ce am inceput cu biscutiti digestivi si ciocolata, am continuat cu pizza piperata si tiramisu si am culminat cu friptura cu sos si cu neplacutii cartofi si mult vin.

Acum ne-am trezit si obositi comandam un drum spre baie si speram ca astazi o sa fie mai organizate lucrurile.

Ce s-a intamplat poate are de-a face cu faptul ca echilibrul este plecat in teambuilding.

Ce face Mos Craciun de Craciun nu am aflat inca si incerc sa aflu de vreo 20 de ani. Poate aduce daruri doar la copii foarte foarte cuminti. Oricum Mos Craciun cred ca e evreu si e “mana-n mana” cu toate firmele de jucarii si cadouri din lume si isi ia comision.

Daca lasam rationalizarea la o parte si privim povestea si bucuria intalnirii cu mosul atunci:
Ea este Ada, si la ea a venit mosu’.

Cine este oare mosu? Ghici.

Sarbatori fericite cititorule !

Nu am cuvinte…

Avatar este mai mult decat un film pe care l-am vazut; Avatar este o experienta extraordinara. Are actiune (lupta cu arme), are “Battle for Earth”: umanitatea este iar “extraterestra”, are patriotism (un soi de Braveheart: “This, this is our land!”), sci-fi tehnologic (foarte apropiat de realitatea noastra: somn criogenic si “inca nu au rezolvat problema imponderabilitatii”, display hologramic ), Starship Troopers (Marauders), romantism (povestea de dragoste aproape imposibila), comuniunea cu natura (Na’vi si Pandora), misticism mai rau ca-n Stapanul Inelelor (elfii), mesaj pentru umanitate: nu mai distrugeti planeta (asta n-a prins la romani; dupa film, cei care nu au identificat cosul de gunoi au aruncat resturile de popcorn pe jos), avem in Avatar: The Surogattes, The Gamer (all in one – control mental al identitati exterioare), The Lost World (cand Zburatorul isi alege calaretul – e un serial, insa se regaseste aceasta tema), peisajele sunt incredibile….

Filmul este “WOU”

Orice descriere este subtire…Stacheta e sus acum…Sa vedem de ce mai sunteti in stare acum “creatorilor de filme” !!!

P.S. Si experienta 3D la IMAX ii da o dimensiune incredibila, sincer nu stiu daca IMAX-ul neaparat, insa 3D-ul cu sigurata. Prima data am citit de Avatar de pe FilmeTari.Com

(adaugat 3.01.2010)
Cred ca ar trebui sa scriu poate mai mult despre acest film… Trebuia sa scriu si despre Yggdrasil, poate nu e chiar o noutate pentru unii insa copacul gigant din mitologia Nordica apare in acest film “Hometree” ca o metafora superba.

“Sunt rom si am obosit sa fiu calcat in picioare in fiecare zi” este sloganul unei campanii pentru protectia comunitatii romilor, inca una; plina de energie si mesaje de forma “Da-mi o sansa”, “Cunoaste-ma inainte sa ma judeci”, excelent si bravo creatorilor.

Cred insa ca singurul motiv pentru care aceste infecte campanii sunt derulate este generarea de profit, mi-e lehamite de abjectia ipocriziei, noi suntem niste pierduti si promovam campanii pentru a salva alti pierduti, pozand in personaje pozitive.

Plecand de la premisa asta propun urmatoarea campanie “Sunt roman si am obosit sa fiu calcat in picioare in fiecare zi”, ce bine suna, “Cunoaste-ma inainte sa ma judeci, boule”

Trist este optimismul cu care se vorbeste despre emanciparea romilor, libertatile minoritatii maghiare, drepturile cainilor vagabonzi, deseurile, insa nimeni nu vorbeste despre emanciparea romanilor in tara lor, libertatile romanilor in viata de zi cu zi, drepturile romanilor si asta pentru ca ne place si ne preocum de altii inainte de noi; este ceea ce ne defineste ca si natie cel putin idioata cu caracteristicile: Eba, Becali, Vadim.

“Sa traim bine” nu va ramane decat un misto facut de un cioban care si-a controlat oile intr-un moment catarctic intelectual dovedindu-si siesi ca este foarte meserias si bengos.

“Unde esti tu Tepes Doamne, ca punand mana pe ei / Sa-i imparti in doua cete de mojici si de misei” (din memorie)

Cineva spunea că unul din marile câștiguri obținut după revoluție este dreptul de a pune întrebări. Cât adevăr! Cei mai tineri dintre voi nici nu vă vine să credeți că este un mare adevăr.

În timpul regimului comunist aveai voie sa-ți pui întrebări, dar nu să le pui celor din jur, pentru că de multe ori nu știai dacă nu cumva vecinul de lângă tine este sau nu informator. Nu puteai întreba, de exemplu: de ce trebuie să conspectez cuvântarea tovarășului la congres sau de ce nu pot pleca în occident sau de ce sunt rafturile goale în magazine…?

Era fatal să ceri explicații ,,bravilor conducători”.

Acum însă este cu totul altceva, putem să punem câte întrebări vrem. Putem întreba orice, de la sex la politică, de la marketing la locuri de veci, de la sport la hrana spirituală ș.a.m.d.. Dacă în regimul comunist întrebările erau adresate propriei persoane, acum putem să ne punem întrebări unii altora.

Ce realizare! Ura! Trăiască net-ul, care ne ajută și mai mult în această problemă! Trăiască mas-media! Dar stați puțin, știm cumva să punem întrebări?

Ne-a învățat cineva când, cum, unde, cui să punem întrebări? Stim să spunem în mod civilizat ,,de ce?”la Protecția consumatorului, sau la Administrația financiară, sau la primărie, sau polițistului din cartier, sau la scoală, sau măcar pe stradă către cel care aruncă pe jos biletul de tramvai…?
Toți avem un întreg arsenal de arme cu care putem lansa banala și în același timp extraordinara întrebare ,,de ce?”.

Ne-am câștigat un drept de care trebuie să profităm. Cei care pun întrebări, de cele mai multe ori supără pe cei care trebuie să răspundă și sunt etichetați ca incomozi, dar haideți să fim incomozi(!) .

Cei care pun întrebări au coloană vertebrală, au identitate. Să învățăm să punem întrebările potrivite, la timpul potrivit și persoanei potrivite, deoarece în funcție de asta vor fi și răspunsurile.

Să fim pregătiți pentru a face diferența dintre un răspuns adevărat, unul deștept sau un clișeu.

Să învățăm să alegem din avalanșa de informații, să ignorăm balastul și să alegem ceea ce este important, sau ceea ce ne interesează, deoarece s-ar putea să uităm să mai punem întrebări. Sau nu cumva suntem îndopați cu fel și fel de informații – cu intenție, pentru a ne pierde identitatea, pentru o mai usoară manipulare – un fel de spălare a creierului, tocmai pentru a nu mai pune întrebări?…

[Pe Colonelu' l-a inspirat ... un popa, un preot.]

Respect pentru bogati, dar numai atunci cand bogatia vine dupa cateva generatii de munca adevarata, sau chiar dupa un timp scurt, cand apare in urma unor realizari de care beneficiaza o lume intreaga.

Daca de la presupusa revolutie pana acum au trecut doar douazeci de ani, iar in afara de caramizi in piept nimic, ma intreb daca cele mai multe averi de la noi nu s-au facut cumva pe cai necinstite.

Bogatia nu este un pacat, dar modul cum este obtinuta poate fi uneori un mare pacat. Saracia nu poate reprezenta o virtute, desi unii conationali suspusi o afiseaza cu nesimtire ca o scuza pentru a nu face nimic pentru tara asta ,,binecuvantata” cu… poporul roman.

Este o scuza la indemana celor care nu vor sa faca mai mult decat vor sa primeasca. Asa au facut intotdeauna si vor face in continuare chiar daca este vorba de razboi, schimbare, tranzitie, criza sau mai stiu eu ce, unii care se numesc profitori.

Dupa iesirea dintr-o astfel de stare, noi, cei multi, suntem intr-o situatie si mai proasta ca inainte, iar ei sunt si mai bogati. Si stiti care-i paradoxul?

Faptul ca dupa un timp se va uita complet cum au facut averile lor cu multe zerouri si-i alegem sa ne conduca tara si sa faca legile dupa care sa se imbogateasca in continuare, chiar daca unii nu stiu sa vorbeasca si sa scrie corect romaneste… cu atat mai putin sa vorbeasca intr-o limba de circulatie internationala(!). Mama lor de agramati!!!

Hai cu Vanghelie, traiasca nea Gigi… daca va aduceti sau nu aminte de “Cum se conjuga verbul a fi”

Nu pot sa tai o pasare, nu merg la vanatoare ca nu sunt in stare sa impusc un vanat, imi este mila cand se taie porcul, nu simt vreo satisfactie cand pestele prins se zbate in mana mea si i se scurge viata, …nu am sange de vanator. Am avut acasa la bunici caini, dar nu le dadeam drumul pe strada ca nu cumva sa muste pe cineva – cainii aceia aveau un stapan, iubitor de animale, dar si de semenii lui. Nu sunt dusmanul animalelor!

Sunt insa dusmanul cainilor fara stapan pe care ii intalnim la tot pasul prin oras, in numar din ce in ce mai mare si care sunt si vor fi un real pericol daca nu luam masurile necesare.

Tot mai multe persoane au fost atacate de cainii fara stapan, inclusiv copii, in unele cazuri cu urmari deosebit de grave. Cu toata publicitatea facuta tot nu se vede nimic. Aceste animale in haita devin foarte periculoase si, atentie, nu sunt niste catelusi ci sunt caini de talie mare. Marcarea, inregistrarea si sterilizarea animalelor nu le schimba acestora instinctele de a ataca, mai ales in haita.

Un caine dus in lesa de stapan trebuie sa aiba si botnita cand se deplaseaza printre oameni, mai ales cei de talie mare, dar acestia nu sunt in lesa, nu au botnite, fac mizerie peste tot si…ataca, in special batrinii si copiii de pe strada.

Vrem sa avem orase adevarate, curate, sigure si frumoase, orase europene in care sa nu ne fie teama ca vom fi atacati de caini atunci cand iesim pe strada.

,,Luptatorilor pentru drepturile animalelor” le recomand sa ia animalele in casele sau in curtile lor, iar cand vor scoate cainii pe strada sa-i tina in lesa, cu botnita, sa aiba la ei maturica sa adune mizeria…si sa vina pe biciclete…Au cainii astia o placere deosebita sa-i atace pe biciclisti…

Pentru monitorizarea cainilor fara stapan – capturare, marcare, sterilizare – construirea si intretinerea adaposturilor, hranirea animalelor, asigurarea personalului etc, se asteapta aproape totul de la primarii, care vor trebui sa cheltuie din bugetul local, buget la care ne-am adus toti aportul.

Pentru tratarea celor muscati se cheltuie din banii alocati spitalelor, bani bugetari, adica tot de la noi si care ar putea fi folositi la alte nevoi medicale care si asa sunt foarte multe.

Addendum iMunteanu (by iMunteanu)
Ce pizda masii, am ajuns sa-mi fie frica sa ies din casa. O sa imi iau pistol si o sa ucid fara mila orice este periculos pentru mine fie el cainele de pe strada sau cainele care nu-i in lesa. Eu sunt om si el e animal si eu sunt azi stapanul planetei mele.